Am citit cartea lui Filip Florian dupa ce am descoperit intai autorul, in contextul conflictului cu onor conducerea ICR-ului. Recunosc ca m-a starnit sa vad cine e personajul care a facut atata valva, a provocat convulsii biroului de presa a sus-numitei institutii si lansarea unui comunicat de presa dedicat siesi. Am avut surpriza sa descopar un scriitor de meserie. Adica, un om care traieste din scris literatura. Si doar literatura, fara activitati conexe generatoare de venituri. Tipul asta nu vrea sa fie nici jurnalist, nici macar editorialist, nici profesor universitar, nici scenarist. E foarte fericit doar scriind romane si eu ma declar bucuroasa ca e asa, fiindca scrie remarcabil.
Zilele regelui este fara indoiala unul dintre cele mai bune romane moderne romanesti si as putea sa pariez ca va fi inclus in curicula scolara nu peste mult timp. Foarte bine scris, aparent istoric, cu fraze bine construite, suficient de sofisticate incat sa nu fie plictisitoare, dar destul de simple incat sa fie accesibile, un stil care te ademeneste sa vrei mai mult, sa descoperi ce ascunde urmatorul capitol, romanul va ramane unul dintre preferatele mele.
Pe scurt, cartea dezvaluie contextul, pretextul si urmarile instalarii lui Carol I pe scaunul domnesc al Principatelor Romane, din perspectiva unui dentist neamt, nemteste de loial domnitorului, dar care isi duce traiul ca om de rand intr-un Bucuresti acoperit de noroi, hoituri, cufundat in bezna si izolat de restul Europei. Lucrurile se schimba cu repeziciunea cu care se contureaza prima cale ferata care traverseaza Romania, de la un capat, la altul si cititorul descopera, intim, dimensiunea personala, sociala, politica si economica a unei perioade despre care am invatat prea putin si prea tarziu.
Abia astept sa citesc si celelalte carti ale lui Florian, desi am luat-o invers cronologic ca moment al apartitiei, Zilele regelui fiind ultima. Am gasit un interviu cu F.F. si mi-au placut stilul sau simplu si direct, bluzele cu guler pe gat si insertiile despre copilarie, o perioada de care pare sa-si aduca aminte cu mare placere. Enjoy!
No comments:
Post a Comment