Nu mai suntem incremeniti in proiect! Decat un pic...

Zilele astea se desfasoara Olimpiada Internationala de Limba, Literatura si Spiritualitate Romaneasca. Evenimentul este organizat la Oradea, in incinta unui colegiu national. Copii din patru tari - Romania, Moldova, Serbia si Ucraina - se vor intrece in chestiuni care ar trebui sa arate cat de bine stiu scrie, cat de mult au citit pana acum si cat sunt de originali in abordarea subiectelor specifice. Cum Olimpiada inseamna mult mai mult decat buna cunoastere a materiei si implica tot felul de abilitati speciale, organizatorii au anuntat ca subiectul este partea a-V-a din Amintiri din Copilarie.

Da, va amintiti bine! Partea a V-a nu exista, Creanga desfasurandu-se in doar patru parti. Asadar, olimpicii au avut sansa sa fie cat de originali sunt in stare, in grai moldovenesc sau, dimpotriva, in cea mai moderna limba romana, fiindca episodul V poate avea loc in vremea lui Creanga, in zilele noastre sau chiar in viitor. 

Eu una ma bucur ca am depasit faza cu invatatul comentariilor literare si redatul lor, cat mai "pe de rost", pe parcursul a zeci de pagini, in asa fel incat lucrarile - chiar si cele ale olimpicilor - aratau de parca ar fi fost scrise la unison, dupa dictare. Ma bucur si ca exista suficient interes incat evenimenetul sa fie international.  

Singurul meu regret este ca nu ne ocupam mai mult de scriitorii moderni si contemporani. Sau macar moderni. Nu e plictisitor sa tot scriem, la nesfarsit, despre Creanga, Caragiale si Eminescu? Nu e obositor ca nu gasim subiecte alternative suficient de relevante? Nu vrem sa depasim faza asta in vecii vecilor? Oare exista un singur om in lumea asta care sa creada ca unui elev, in anul de gratie 2013, fie el si olimpic la romana, ii place Creanga atat de mult? 

Cele mai bune carti din lume s-au scris de placere. Eu, daca eram in situatia de a alege subiectul la olimpiada, le-as fi zis pur si simplu sa scrie...