Friday, February 27, 2015

Justițiarul de serviciu!

Recunosc că încă mă fascinează capacitatea oamenilor de a fi interesați - cu adevărat - de ceea ce fac alții. Rețeta e simplă și are mare succes aplicată oricui, oriunde și aproape despre orice. Dovadă faptul că întreaga țară încremenește zilnic, uitându-se la diverși necunoscuți care se ceartă la televizor cu privire la niște probleme personale, pe cât de banale, pe atât de decrepite. 
Nimic nu animă mai tare justițiarul din noi decât o frumoasă poveste de iubire dintre un bărbat însurat și amanta lui gravidă, mai ales dacă nevasta omului e pusă pe despicat firul în patru împreună cu domnul Măruță, la televizor.
Eu am fost întotdeauna de părere că poveștile astea sunt niște făcături crase. Nici acuma nu sunt convinsă de contrariul, dar mi s-a întâmplat ieri o chestie care m-a determinat să capăt ceva mai mult respect pentru dorința românilor de a judeca pe alții și mai ales, de a le aplica corecții.
Am parcat aseară mașina într-un loc nepermis. Totuși, nu am ocupat o parcare de domiciliu, nu am blocat vreun drum sau vreo intrare în bloc. Era joi, spre seară, între niște blocuri. 
Cu toate astea, cineva s-a ridicat din fotoliul confortabil în care se așezase ca să-și facă siesta, imediat după ce mâncase ceva bun, s-a uitat pe fereastră și a remarcat mașina mea parcată în stradă. Și în loc să-și pună o cafea și să ia o carte bună în mână, s-a repezit la telefon și a făcut o sesizare celor de la Poliția Locală. Apoi, în loc să citească o poveste vreunui nepot sau să-și țină nevasta în brațe, o fi așteptat înfrigurat să mi se ridice mașina, sperând din suflet să ajungă cei de la intervenții înaintea mea, ca nu cumva să scap nepedepsită. Fascinant ce-i face pe unii fericiți, nu?