Am aflat de curând că profesorii care sunt implicați în activitățile de supraveghere/asistență la bacalaureat sunt plătiți cu 19 lei/zi. De asemenea, pentru fiecare lucrare corectată, primesc câte 3 lei.
Imediat după ce corectează la BAC, profesorii se intorc acasă. Pe jos, fiindcă un bilet de tramvai costă mai mult decât o lucrare corectată. Apoi mănâncă. Prost, fiindcă somonul costă 48 de lei kilogramul și asta înseamnă 16 lucrări corectate. În schimb, de 3 lei poți cumpăra o pâine mică, un iaurt de fructe sau o plăcintă. Numai chestii sănătoase, nutritive și sățioase.
Acuma să ne imaginăm că ai un copil care dă BAC-ul. Și lucrarea lui, la matematică de exemplu, este corectată de cineva pentru care efortul copilului tău, viitorul lui, șansa de a merge la facultate și fericirea întregii tale familii valorează cât o plăcintă cu cartofi. Destul de nasol, nu????
Ne tot plângem că tinerii nu mai sunt ce-au fost. Ne lamentăm că nu se mai face școală, că nu vom avea cine să ne plătească pensiile, că suntem o țară de analfabeți licențiați. Pe de altă parte, plătim 100 de lei pe zi unei femei cu patru clase, ca să ne facă menajul, 50 de lei pe zi unui muncitor necalificat, ca să ne sape grădina, 25 de lei unei coafeze pentru un aranjat de păr, dar numai 3 lei unui profesor, ca să corecteze lucrarea copilului nostru la examenul de maturitate. Aș zice că profitul e pe măsura investiției, nu credeți?
Un profesor român câștigă în medie 2 euro/oră. După ce am aflat această informație, mi s-au mai liniștit frustrările acumulate în ultimii ani, legate de incompetența unora dintre profesorii copilului meu. Pentru că 2 euro pe oră este mai puțin decât îi dau eu fetei care mă spală pe cap, la coafor. De fapt, dacă mă gândesc bine, ei îi dau mult mai mult. Ca urmare, ce mă aștept? Să vină la catedră Einstein?
